duminică, 16 decembrie 2007

Thirteen



13.
Tind sa cred ca e numarul meu norocos.Sau cel putin,numarul de care ma simt cea mai legata.

Incepand de acum 2 ani, 6 luni si 17 zile,numarul 13 apare obsedant de des in viata mea.
Dar nu zilnic,nu constant.
Apare cu un anumit timp inainte sa se schimbe ceva important.

Pana acum "ceva"-urile au fost destul de importante.Am cunoscut persoane,locuri,sentimente,care mi au intors pe dos modul de gandire. Uneori chiar ma intreb daca m am schimbat in bine.Uneori ma intreb daca nu cumva totul e din cauza autosugestiei.
Chestiile au inceput in vara in care citeam carti de magie(nu,nu ma refer la Harry Potter,desi si asta era o pasiune de a mea),incercam sa fac spiritism si tot felul de alte chestii oculte.
.Am citit intr o carte un articol despre numarul 13,la care am dat deschizand cartea din intamplare.
La inceput ma cam speriau coincidentele,dar oricum nu aveam cum sa il evit.
Fara sa vreau,imaginea de numar ghinionist devenea din ce in ce mai vaga.
.apoi ma uitam mereu la ceas la si 13 sau fara 13(de cate 5-6 ori pe zi).
.ma asezam pe locurile cu numarul 13 (de exemplu la teatru,in autobuze) fara sa mi dau seama.
.(chiar acum cand m am uitat la ceas,gandindu ma cum sa scriu--->Schiţă salvată automat la 00:13 <-- e si 13). .anul asta am vazut prima ninsoare pe 13 decembrie. .pe 13 decembrie e ziua arcasului. .pe 13 se intampla chestii memorabile. In ultimul timp,dupa cateva luni,in care m am gandit ca asta a fost decat o perioada trecatoare,numarul 13 s a gandit sa se mute din nou la mine. I'm not afraid anymore.

sâmbătă, 15 decembrie 2007

Telepathy

Sa zbor.Sa cant.Sa merg in Vama.Sa am timp.Sa numai traiesc atat de mult in vise.Sa ating Nirvana.Sa imi doresc ceva cu tot sufletul.Sa numai ma simt singura.Sa numai ma gandesc la atatea chestii deodata si sa ma ratacesc.Sa numai fiu atat de naiva.Sa raman totusi copil.

Mi am amintit de o intamplare ciudata din Vama.Dupa un concert a venit la mine un tip si m a luat de mana.Eu am ramas blocata,pentru ca nu ma asteptam.Mai ales pentru ca tipul avea parul foarte lung si parea venit de undeva de prin anii 60-70 cand se dezvolta miscarea hippie.
M a intrebat daca sunt bine cu atata caldura incat nu am putut sa i spun ca nu,desi in momentul ala ma simteam total pierduta. Cred ca "da"-ul meu nu a fost prea convingator (nu prea ma pricep sa mint.si nici nu imi place) si aveam impresia ca se formase o legatura ciudata intre noi.Eu ma simteam ca si cum as fi fost hipnotizata si doar atat am putut sa spun.Era ca si cum cand m a luat de mana a putut automat sa imi citeasca sentimentele. Dupa cateva secunde,mi a zis sa nu ma sperii si sa ma eliberez de toate gandurile. In noaptea aia am dormit linistita.

miercuri, 3 octombrie 2007

Student club.


Inainte cu o zi de inceperea facultatii ... ma tot gandeam cu groaza la cum va fi. Dimineata am stat la Fantana de la universitate de vorba cu cativa fosti colegi de pregatire. Era asa o forfota generala pe langa Mincu. Toata lumea era dezorientata,mai ales noi bobocii. Festivitatea de inceput de an a fost cam plicticoasa, la inceput am fost atenta la ce vorbea rectorul, dar la un moment dat tot repeta aceleasi chestii si deja nu mai era interesant. Colegii,ne am cunoscut asa partial unii cu altii...la prima vedere e destul de ok...Oricum mie nu mi place sa judec persoanele.Inca asteptam sa se faca grupele..si aici e cam mare nebunia..si nu stiu cand vor fi gata...ca toata lumea ne tot amana..Rectorul zice ceva,secretarele altceva, pe orar scrie iar altceva. Acum la inceput sunt chestiile mai dezorganizate, dar ni s a spus ca in curand se va rezolva si asta. Acum..cat de curand..nu stiu..
Oricum, ideea e ca nu ma asteptam sa imi placa atat de mult in facultate.. Mai ales ca mie liceul mi a placut mult si ma gandeam ca o sa regret ca l am terminat...Dar acum e altceva. De cum am intrat in facultate era asa o atmosfera speciala, toata lumea parea destul de relaxata. Ma asteptam ca profesorii sa fie niste adevarate "sperietori de studenti" dar nu e chiar asa...De fapt..nu e asa deloc.
Primul curs a fost destul de..interactiv..Am facut echipe de cate sase si a trebui sa ne plimbam o ora prin cladire si sa ii facem o schita generala. Deja azi a fost a treia zi de facultate si avem doua proiecte...sunt destul de incantata si abia astept sa ma apuc sa desenez.Mai ales ca nu am mai desenat "in domeniu" de cand am terminat cu examenul.De fapt nu prea am mai desenat deloc. La prima vedere mi s au parut oarecum complicate proiectele.Dar cred ca o sa ma descurc. Chiar daca faptul ca am intrat la Urbanism in loc de Arhitectura la inceput m a cam descurajat,acum chiar imi place si am de gand sa profit de anul asta si sa invat ceva.Deocamdata vorbesc ca proaspat student entuziasmat, dar sper sa nu mi schimb parerea si nici nu prea cred ca o sa se intample asta.
La inceput acum, ne ia ceva timp sa gasim salile in care avem cursuri, Mincu are trei corpuri,dar in mare parte noi invatam in partea veche a scolii...care acum e in renovare..restaurare..E mult praf si sunt multi muncitori,dar deja ne am obisnuit cu aspectul asta. Adica..nu prea am avut de ales..cand am aflat ca lucrarile mai dureaza doi ani..
Ceea ce ma enerveaza sunt pauzele de cate doua ore intre unele cursuri...nici nu plecam...nici nu facem nimic...cam pierdem timpul prin jurul facultatii.
Si maine abia stept sa ma duc la facultate,chiar daca trebuie sa ma trezesc la 6.30 si chiar daca o sa am cursuri pana la 18.30. Sunt curioasa daca toata lumea e la fel de incantata de facultate ca si mine.Si sunt curioasa cat o sa dureze. :)


sâmbătă, 15 septembrie 2007

Cheers darlin'

"Am doar 18 ani...
Sunt nebun,iubesc si nu am bani.."

Stii,cand ascult melodia asta ma gandesc la noi si mi se deruleaza prin minte o gramada de chestii.Si da..imi .lipseste tot ce e legat de tine.Stiu ca uneori am tendinta sa devin prea sentimentala,dar...Se spune ca persoanele speciale,cu adevarat importante pentru tine,sunt cele care te schimba intr un anumit fel.In bine presupun.Nu stiu daca am devenit o persoana mai buna dupa ce am ajuns intr adevar sa te cunosc.Nu ma consider o persoana buna.Dar tu ai reusit,fara sa iti propui neaparat asta,sa ma faci sa am incredere.Nu incredere in ceva anume.Incredere pur si simplu.In mine,in tine,in anumite chestii care doream sa se intample. Eh..si chiar daca eram eu o zi intreaga bosumflata, cand te vedeam reuseam sa ma detasez de toate gandurile negative. Asa..stii..parca nu mai contau..
Chiar..noi doua ne am certat vreodata? hih..Eu cel putin nu imi aduc aminte.Aa...sau da...Ne "certam" pe chestii de genul "Eu fac azi cinste", tu: "Nu,ca tu ai facut atunci in Vama"( Doamne..cred ca toata viata o sa mi scoti ochii pentru berea aia :) )
Mi e dor.Sa stam de vorba pe trepte ore in sir, sa fumam si sa ne gandim ca noi putem oricand sa ne lasam,doar ca nu o facem, pentru ca pur si simplu ne place,sa ne punem melodii dragute si sa dansam haotic pana numai putem,sa bem cate o bere si sa ne ametim,apoi sa radem fara motiv.
Si stii..cand tot gaseam ocazii sa ne intalnim si sa bem..bere..vin..diverse chestii...nu prea conta..ocazii gen..am scapat de bacul la sport, am terminat a 12-a, am dat ultima lucrare la chimie,ne a incheiat mediile la mate..Tot felul de copilarii..De fapt,noi cautam motive sa stam impreuna.Alcoolul...era..un pretext...poate si putin teribilism,dar in cantitati moderate,nu poate face rau nimanui..nu?
Si nu mi pasa de distanta asta..Adica imi pasa ca nu esti aici,dar ar fi prea egoist din partea mea sa ma gandesc numai la mine. Uh..Ti am zis ca urasc despartirile? Si golul ala imens din stomac pe care il am apoi..
Dar lasa..sunt fericita cand ma gandesc ca nu peste mult timp..o sa te trezesti cu mine si zambetul meu tampit la tine acolo in Londra. Ca o sa ne intalnim si o sa ascultam iar Vama Veche,o sa fredonam Metallica , o sa dam din cap pe Luna Amara..Si evident ca o sa degustam un vin din ala rosu si bun...Ca asta e " obiceiul "..O sa fumam de dragul vremurilor bune,o sa zambim cand o sa ne amintim cate chestii faceam, si o sa ne punem iar la punct planuri despre urmatoarea noastra vacanta in Vama.
Mi am dat seama ca in viata ai nevoie doar de cateva persoane importante, restul vine de la sine. Unele persoane NU pot fi inlocuite.


PS. "sunt masochist,traiesc in Romania" :P

joi, 13 septembrie 2007

Veche.asa cum e ea

Probabil ca fiecare are un loc special. Un loc in care iti place atat de tare,incat nu vrei sa stai acolo mai mult decat e nevoie,de frica sa nu i furi din magie.
Mie mi place Vama Veche.Dar nu cea pe care de cativa ani incoace o cunosc multi.Ci... VAMA care semana cu cea care era cu ceva timp in urma (ceva mai mult,ce i drept)..VECHE.
Cand ma uitam ta televizor la tot felul de reportaje si emisiuni despre Stufstock aveam si eu idei preconcepute in legatura cu Vama.Imi imaginam o gramada de tipi drogati care fac urat si o plaja napadita de gunoaie. Nu zic ca nu e asa.E asa..in zilele ei de "varf". De aia unii care merg prima oara acolo de 1 mai sau in zilele Stufstockului poate ca nu raman cu o parere prea buna.
Norocul meu ca am fost in septembrie si cu persoana perfecta.Initial vroiam doar sa "vizitam" faimosul sat,dupa care ne am razgandit si am ramas acolo pana s au terminat zilele de vacanta si evident,banii. Nu era foarte multa lume. Cateva corturi rasfirate pe plaja,cativa care stateau relaxati la "o bere",unii mai somnorosi care dormeau inca pe plaja in sacii de dormit,sau chiar pe nisip. Caci asta i spiritul de fapt.
Vii in Vama sa te detasezi de monotonia orasului,de aceleasi locuri in care mergi mereu,mereu, de oamenii plictisiti, de muzica proasta pe care o auzi (data cat mai tare) in majoritatea masinilor si la toate terasele. Altfel spus, mie mi place Vama datorita atmosferei relaxate, boeme. :) Care,in mare parte, este datorata marii,si a oamenilor.
Marii,pentru ca e un sentiment grozav sa adormi cu sunetul valurilor in urechi si atunci cand te trezesti sa vezi marea de cum deschizi fermoarul cortului. Si rasaritul e o chestie care merita asteptata. Sau..merita trezirea la cinci,cinci si putin.
Si atmosfera e datorata oamenilor care au inteles ce e defapt Vama. In septembrie,dupa ce a trecut nebunia Stufstockului,in Vama raman mai mult oamenii linistiti, un fel de farama a vamaiotilor de altadata. Toate cluburile sunt inchise, cate un tip mai canta pe plaja la chitara,restul stau si se bucura ca macar pentru cateva zile au scapat de stres si inhibitii,ca nu te arata nimeni cu degetul daca faci baie gol sau cine stie ce altceva iti mai trece prin cap.
Conteaza foarte mult cu cine ai ales sa imparti Vama si..de ce nu..si cortul. Pana si pescarusii sunt prietenosi,nisipul nu se lipeste enervant de tine, si aproape mereu auzi o melodie pe care o asculti cu drag.
Am mai fost in Vama de 1 mai si atunci lucrurile erau schimbate radical. Nu aveai loc sa stai cu cortul pe plaja sau daca gaseai un loc cat de cat in regula, nu aveai certitudinea ca o sa mai gasesti tot ce ai lasat in el. Si campingul nu se compara cu plaja,din nici un punct de vedere. In loc sa te trezesti intr un mod placut,ascultand marea, te trezeste vre un magar sau vreun cocos de prin curtile vecine. In loc sa dormi pe nisip,care cat de cat e moale,dormi pe o chestie care se vrea a fi iarba si daca mai si nimeresti noaptea pe niste pietre pe care le ai ratat cand ti ai montat cortul,nu ti ramane decat sa te intorci pe partea cealalta,sa te inghesui in vecinul de cort si sa induri. Sau..injuri..depinde de caz. Plaja e plina de gunoaie (de toate tipurile si provenientele), multi oameni,multa galagie.
In iunie-iulie , atmosfera e mai in regula,petrecerile la Stuf sunt dragute,mancarea la Soni e buna,desi e cam aglomerat, si mai sunt si cateva concerte.
Dar nu..Mie imi lipseste Vama din septembrie. Si mai am de asteptat un an..si o persoana.
PS.Care e locul tau special? da..tu..tu,care ai citit pana acum. :)