Vama dupa un an..

Sa fii student la Mincu inseamna printre altele sa ti vezi toti prietenii terminand sesiunea si plecand peste tot, cand tu abia ai inceput o.. Sa ramai aproape singur in orasul in care ai stat tot anul nu e cel mai placut sentiment..

Nimic nu ma mai multumeste in afara de gandul ca o sa ma urc iar in tren si o sa plec la mare, la munte...sau oriunde altundeva ..cat mai departe de locul in care mi am consumat un an de zile energia si sentimentele.

Sambata.[E atat de soare.]

Un fel de dimineata perfecta in care imi vine sa mi iau rucsacul in spate, sa ma imbrac intr o rochita alba si sa ma urc in tren cu destinatia "Mangalia". Urmand apoi Vama Veche. Si ca de fiecare data cand sunt hotarata sa fac ceva , totul pare sa fie impotriva acestui lucru. Din toate partile apar probleme, oamenii chiar acum nu au timp sau vointa sa ma ajute, totul pare sa se complice in asa fel incat sa ma impac cu ideea ca marea e un gand atat de indepartat incat ar trebui sa renunt la el.. Dar nu..Nu am nici o rochie alba, dar am avut suficienta inconstienta si

nebunie incat sa fac asta , chiar daca luni urma sa fie un alt examen...

Garile. Chiar daca sunt situate tot in aglomeratia oraselor, au lumea lor proprie.

Sentimentul pe care il am mereu cand sunt intr o gara e un fel de amestec intre nerabdare si liniste, desi primul din ele e dominant.

Chiar daca doar stau pe peron fara sa trebuiasca sa ma urc intr un tren anume sau chiar daca astept ceva, nerabdarea e la fel de intensa. 3 minute si pierdeam trenul...Drum lung, peripetii, oameni gri sau cu pete de culoare..

Pentru prima oara am ajuns in Vama noaptea..Pentru prima oara nu ma bucuram. Mergeam pe acelasi drum pe care intram mereu spre plaja...Parca altfel de oameni,altfel de stare..Nici un sentiment. Indiferenta asta a durat toata noaptea.Nu stiu daca din cauza ca am ajuns noaptea..sau mai bine zis, aproape dimineata acolo, ceva era gresit...ceva isi pierduse din farmec.Lucrurile au inceput sa se schimbe imediat dupa rasaritul care a trecut neobservat pe

langa noi. Am urcat pe faleza ..spre 2 mai.. e incredibil cum o mare pata de frumos a reusit sa imi schimbe starea aproape deprimanta in care am plutit toata noaptea. Pacat ca era foarte curent si parul si gandurile imi zburau in partea stanga..[Am coborat.]

Pe plaja liniste.Multe corturi adormite..La o departare destul de mare se vedea steagul din "tabara" parapantistilor. [In sfarsit, dupa ce i cautasem toata noaptea...]. Oamenii astia au o tinerete si o anumita stare de bine, incat mi e imposibil sa fiu trista in jurul lor.Cand toata lumea s a trezit gata de zbor, eu am adormit in racoarea rulotei..pe plaja e infernal sa stai,soarele nu e prea prietenos..De data asta nu am zburat, m am trezit foarte ametita.. In apa , doi oameni fac dragoste. Cred ca cea mai intensa imagine pe care am vazut o... Ziua a fost alta atmosfera.[Parca se apropie de Vama pe care o stiam..]

Mi a fost foarte greu sa ma trezesc dimineata in cosmarul orasului. Dupa cateva ore de mers cu trenul parca ajunsesem in alta lume..[White skin...We belong to the sea...]

Book review: Herman Hesse's Siddhartha

Herman Hesse - Siddhartha - 9.8

"*Sufletul tau este lumea întreaga*, asa se spunea acolo, si tot acolo se mai spunea ca în somn, în somnul adânc, omul patrunde pâna în strafundurile sale adânc."

Mi a placut atat de mult cartea asta incat la sfarsitul ei imi venea sa plang...nu pentru ca eram trista,nu pentru ca am terminat o...pentru ca ma simteam atat de plina de ..frumos, incat mi se parea prea mult.

Cum sa ajungi sa atingi Nirvana? E o poveste..despre incercarea continua a lui Siddhartha, de a isi descoperi Eul, drumul spre sine insusi, de a si potoli setea eterna de cunoastere. Cuvintele nu au fost niciodata suficiente pentru a putea cuprinde amalgamul de sentimente si senzatii. 

Folosindu si superioritatea pentru a isi gasi drumul catre fericire, Siddhartha a realizat ca intelepciunea nu poate fi transmisa de la o persoana la alta,pentru ca nu e atinsa decat prin intelegerea propriilor pasi,cuvinte sau fapte. 

"Acest izvor al izvoarelor trebuia sa l gasesti, trebuia sa l gasesti în propriul tau eu si sa ti l însusesti! Restul era numai cautare, era ocolis, era ratacire."

"Si toate acestea laolalta, toate vocile, toate telurile, toate dorintele, toate chinurile, toate placerile, tot raul si binele, toate acestea, laolalta, formau lumea.Toate laolalta alcatuiau fluviul întâmplarilor omenesti, alcatuiau muzica vietii. Si în clipa în care Siddhartha asculta cu încordare fluviul acesta, cântecul acesta pe mii de voci, în clipa în care nu mai dadu ascultare nici suferintei, nici râsului, în clipa în care nu si mai lega sufletul de nici o voce anume si n o mai patrunse cu eul sau, ascultându le în schimb pe toate odata, auzind întregul, unitatea, în acel moment marele cântec al miilor de voci se alcatui dintr un singur cuvânt care se chema Om: desavârsirea."

Veche.asa cum e ea

Probabil ca fiecare are un loc special. Un loc in care iti place atat de tare,incat nu vrei sa stai acolo mai mult decat e nevoie,de frica sa nu i furi din magie.

Mie mi place Vama Veche.Dar nu cea pe care de cativa ani incoace o cunosc multi.Ci... VAMA care semana cu cea care era cu ceva timp in urma (ceva mai mult,ce i drept)..VECHE.

Cand ma uitam ta televizor la tot felul de reportaje si emisiuni despre Stufstock aveam si eu idei preconcepute in legatura cu Vama.Imi imaginam o gramada de tipi drogati care fac urat si o plaja napadita de gunoaie. Nu zic ca nu e asa.E asa..in zilele ei de "varf". De aia unii care merg prima oara acolo de 1 mai sau in zilele Stufstockului poate ca nu raman cu o parere prea buna.

Norocul meu ca am fost in septembrie si cu persoana perfecta.Initial vroiam doar sa "vizitam" faimosul sat,dupa care ne am razgandit si am ramas acolo pana s au terminat zilele de vacanta si evident,banii. Nu era foarte multa lume. Cateva corturi rasfirate pe plaja,cativa care stateau relaxati la "o bere",unii mai somnorosi care dormeau inca pe plaja in sacii de dormit,sau chiar pe nisip. Caci asta i spiritul de fapt.

Vii in Vama sa te detasezi de monotonia orasului,de aceleasi locuri in care mergi mereu,mereu, de oamenii plictisiti, de muzica proasta pe care o auzi (data cat mai tare) in majoritatea masinilor si la toate terasele. Altfel spus, mie mi place Vama datorita atmosferei relaxate, boeme. :) Care,in mare parte, este datorata marii,si a oamenilor.

Marii,pentru ca e un sentiment grozav sa adormi cu sunetul valurilor in urechi si atunci cand te trezesti sa vezi marea de cum deschizi fermoarul cortului. Si rasaritul e o chestie care merita asteptata. Sau..merita trezirea la cinci,cinci si putin.

Si atmosfera e datorata oamenilor care au inteles ce e defapt Vama. In septembrie,dupa ce a trecut nebunia Stufstockului,in Vama raman mai mult oamenii linistiti, un fel de farama a vamaiotilor de altadata. Toate cluburile sunt inchise, cate un tip mai canta pe plaja la chitara,restul stau si se bucura ca macar pentru cateva zile au scapat de stres si inhibitii,ca nu te arata nimeni cu degetul daca faci baie gol sau cine stie ce altceva iti mai trece prin cap.

Conteaza foarte mult cu cine ai ales sa imparti Vama si..de ce nu..si cortul. Pana si pescarusii sunt prietenosi,nisipul nu se lipeste enervant de tine, si aproape mereu auzi o melodie pe care o asculti cu drag.

Am mai fost in Vama de 1 mai si atunci lucrurile erau schimbate radical. Nu aveai loc sa stai cu cortul pe plaja sau daca gaseai un loc cat de cat in regula, nu aveai certitudinea ca o sa mai gasesti tot ce ai lasat in el. Si campingul nu se compara cu plaja,din nici un punct de vedere. In loc sa te trezesti intr un mod placut,ascultand marea, te trezeste vre un magar sau vreun cocos de prin curtile vecine. In loc sa dormi pe nisip,care cat de cat e moale,dormi pe o chestie care se vrea a fi iarba si daca mai si nimeresti noaptea pe niste pietre pe care le ai ratat cand ti ai montat cortul,nu ti ramane decat sa te intorci pe partea cealalta,sa te inghesui in vecinul de cort si sa induri. Sau..injuri..depinde de caz. Plaja e plina de gunoaie (de toate tipurile si provenientele), multi oameni,multa galagie.

In iunie-iulie , atmosfera e mai in regula,petrecerile la Stuf sunt dragute,mancarea la Soni e buna,desi e cam aglomerat, si mai sunt si cateva concerte.

Dar nu..Mie imi lipseste Vama din septembrie. Si mai am de asteptat un an..si o persoana.

PS.Care e locul tau special? da..tu..tu,care ai citit pana acum. :)